CCD ALBA

Creşterea numărului de cadre didactice capabile să realizeze un sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant pentru comunităţile în care trăiesc şi lucrează.

Iniţierea unui dialog între cadrele didactice ale judeţului referitor la eficienţa învăţământului în spaţiul autohton, cu referire la modalităţile practice prin care participarea la diversele proiecte derulate a influenţat calitatea şi performanţele elevilor şi absolvenţilor. Dorim ca aceste performanţe şi calităţi să fie vizibile în creşterea calităţii vieţii comunităţii din care provin aceşti elevi. Considerăm că o „performanţă” şi o „calitate” care nu este utilă celor care investesc în ea nu poate fi considerată ca atare într-o ţară aflată în criză, care are probleme în a-şi realiza propria bunăstare economică pentru poporul său.

GRUPUL ŢINTĂ: simpozionul se adresează tuturor cadrelor didactice şi elevilor din judeţ preocupaţi de eficienţa învăţământului în spaţiul autohton.

- Opinii privind eficienţa investiţiei resurselor comunităţii în procesul instructiv educativ.

Lucrările cadrelor didactice trebuie prezentate în formă scrisă şi pe suport electronic, îndeplinind condiţiile de tehnoredactare cu diacriticele limbii române, cu caractere Times New Roman de mărime 12, formatul paginii A4 cu marginile setate la 2 cm sus, jos, dreapta şi 2,5 cm la stânga, astfel încât lungimea materialului să fie de minim 2 pagini şi maxim 5 pagini. Pe acelaşi CD cadrul didactic va pune şi prezentarea Power Point pe care o va folosi în timpul prezentării lucrării, aceasta să aibă maxim 15 slide-uri.

În cadrul materialului alcătuit, referinţele se dau cu notă de subsol, iar la finalul lucrării va fi din nou prezentată întreaga bibliografie folosită.

NU SE PRIMESC LUCRĂRI FĂRĂ SPECIFICAREA BIBLIOGRAFIEI UTILIZATE (MINIM 3 TITLURI).

NU SE ACCEPTĂ DECÂT LUCRĂRI CU CARACTER PRACTIC APLICATIV, lucrările strict teoretice nu vor fi luate în considerare şi nu vor putea fi prezentate.

Lucrările se pot trimite pe adresa de mail ccdab@yahoo.com sau la sediul Casei Corpului Didactic până la data de 15 martie 2010, specificând la subiectul mesajului sau pe plic „Pentru simpozionul din 26 martie 2010”.

În funcţie de numărul participanţilor veţi primi detalierea programului de desfăşurare a simpozionului şi a locaţiei acestuia dar nu mai târziu de 23 martie 2010.

Taxa de participare la simpozion este de 30 lei pentru fiecare cadru didactic, în cazul lucrărilor cu 2 coautori, taxa este de 45 lei şi se achită o dată cu aducerea la CCD a fişei de înscriere completată.

Toţi participanţii vor primi diplome de participare şi broşura simpozionului cu ISSN, împreună cu CD-ul sau DVD-ul pe care sunt încărcate toate materialele prezentate pentru care avem acordul autorilor.

"Nu vă întrebaţi ce poate face ţara pentru dumneavoastră, întrebaţi-vă ce puteţi face dumneavoastră pentru ţară " (Kennedy) ...

SCOP: Creşterea numărului de cadre didactice capabile să realizeze un sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant pentru comunităţile în care trăiesc şi lucrează.

Dat fiind complexitatea scopului, simpozionul nu poate avea ca ţel realist decât încercarea de a-şi aduce o modestă contribuţie la dialogul tot mai amplu asupra noilor direcţii de evoluţie a şcolii româneşti, a învăţământului şi educaţiei - în primul şi în primul rând - din punct de vedere al eficienţei respectiv relevanţei acestuia în spaţiul românesc cu obiectiv prioritar ieşirea din criză prin potenţarea energiilor autohtone în valorificarea resurselor locale. Existenţa şcolii româneşti este justificată prin utilitatea ei pentru comunitate şi este asigurată prin efortul financiar al cetăţenilor României – plătitori de taxe şi impozite – fapt ce reprezintă pentru contribuabili o investiţie în materia cenuşie, abilităţile şi deprinderile noilor generaţii, bazată pe încrederea în cadrele didactice de a gestiona eficient fondurile bugetare primite pentru a forma absolvenţi cu competenţe şi responsabilităţi utile investitorilor ; pe măsura aşteptării acestora. Aşteptările contribuabilului român – ca principalul investitor în sistemul bugetar - sunt cât se poate de fireşti, şi au asigurat dăinuirea omenirii până în prezent: „tinerii bine formaţi, eficienţi ca adulţi în muncă, sunt speranţa unei bătrâneţi liniştite”. Este firească pretenţia contribuabilului de a vedea rezultate concrete şi utile în învăţământ, concretizate prin absolvenţi capabili de a muncii aici, de a iniţia aici propriile afaceri sau de a le gestiona rentabil pe cele existente, plătitori de taxe şi impozite la un buget cât mai consistent. Buget care să asigure - începând de azi spre viitor - pensiile, salariile cadrelor didactice şi a altor bugetari, plata datoriilor[1] – împrumuturi şi dobânzi - acumulate în aceşti ani, şi nu trebuie uitaţi nici numeroşi autohtoni asistaţi de la buget care nu sunt plătitori reali de taxe şi impozite[2]. Tot de la buget să asigure, funcţionarea sistemului de asigurare a sănătăţii şi protecţiei sociale, funcţionarea administraţiei şi învăţământului etc.

România în ultimii ani trăieşte o mare dramă a migraţiei forţei de muncă tinere în afara graniţelor.

În acest timp un mare număr de absolvenţi de licee şi universităţi pleacă la studii peste graniţe şi nu se mai întorc. O şcolarizare şi educaţie neadecvată îi face pe aceşti absolvenţi incapabili de a pornii propria afacere într-o ţară bogată în resurse cum este România. Aceşti absolvenţi nu sunt în stare să participe în mod constructiv la bunul mers al comunităţii[3]. Doresc privilegii dar oferă puţin, ceea ce scoate în evidenţă că există o problemă: „o educaţie greşită în şcoli, cu scopuri şi obiective nerealiste[4]”

Fiecare dintre noi probabil că-şi pune nişte întrebările fireşti simple: Dacă toţi cei apţi de muncă sunt instruiţi să plece să-şi găsească loc de muncă în străinătate cine va mai fi plătitor real de taxe şi impozite? De unde se vor plăti pensiile, salariile bugetarilor, datoriile şi ajutoarele asistaţilor autohtoni. Răspunsul este simplu şi şi-l poate da fiecare dintre noi...

Casa Corpului Didactic Alba, prin acest simpozion, iniţiază un dialog între cadrele didactice din judeţului Alba referitor, la eficienţa şi performanţele învăţământului judeţean din punct de vedere al plus valorii economice adăugate de absolvenţii noştri în spaţiul autohton. Dorim aceasta şi din următorul considerent obiectiv: judeţul se confruntă cu criza economică, lipsa locurilor de muncă, disponibilizările bat la uşa societăţilor comerciale, şi chiar la uşa instituţiilor de învăţământ şi a celorlalţi bugetari[5]. Avem în vedere că învăţământul are şi o componentă educativă şi am dori să vedem cum această componentă poate fi utilă pentru dezvoltarea economică a ţării. Ca urmare am dori ca în lucrările şi expunerile participanţilor să găsim modalităţile practice prin care participarea la diverse proiecte derulate au influenţat calitatea şi performanţele elevilor şi absolvenţilor pentru a crea locuri de muncă, sau pentru a obţine locuri de muncă şi care au fost contribuţiile reale la bugetul local şi naţional cu taxe şi impozite ca urmare a unei munci desfăşurate în judeţ. Am dori un schimb de opinii şi despre performanţe care să fie vizibile în creşterea calităţii vieţii membrilor comunităţii din care au provenit absolvenţi.

Dorim ca preocupările cadrelor didactice să fie realiste, ancorate în realitatea noastră autohtonă, să aibă în vedere aspectele din învăţământ care ar putea contribui la obţinerea valorii reale, utile comunităţii noastre.

Ca urmare simpozionul, nu va pune accentul pe o calitate evidenţiată pe acei absolvenţi – mulţi, de fapt peste 50 000 anul trecut – plecaţi în străinătate, care în marea lor majoritate nu se vor mai întoarce să muncească în România, ci vor fi plătitori de taxe şi impozite la bugetele altor ţări.

Simpozionul nu-şi propune să ia în discuţie realizările şi performanţele care din punct de vedere economic nu au contribuit cu nimic la dezvoltarea economică a judeţului sau a ţării. Prin această orientare, generată de dificultăţile de moment ale României, nu vrem să minimalizăm eforturile colegilor care dau absolvenţi de valoare internaţională, care se afirmă în marile centrele de cercetare ale lumii, şi care au contribuţii la marile bunuri universale ale omenirii. Pentru aceştia avem tot respectul şi consideraţia noastră.

Dar, cruda realitate ne spune că este extrem de important ce se întâmplă şi în comunitatea noastră, bunăstarea celor care locuiesc aici şi siguranţa zilei de mâine, şi ce se întâmplă cu acei oameni care îşi rup din puţinul pe care îl au pentru a finanţa învăţământul românesc. Ca urmare în prezent calitatea educaţiei este ca niciodată strâns legată de nevoile comunităţii, de modalităţi şi proceduri pe care cadrele didactice le aplică pentru obţinerea performanţelor utile nevoilor localităţilor din judeţul Alba (unele în pericol de a dispărea de pe hartă), judeţului Alba, României!

În ultimii ani au fost făcute numeroase încercări de a reforma învăţământul românesc[6]. Toate aceste strădanii nu au dus la o dezvoltare economică aşteptată, sistemul bugetar (pensii, sănătate, administraţie, învăţământ asistaţii social etc.) a ajuns ca tot mai mult să se bazeze pe împrumuturi; împrumuturi care vor trebui înapoiate cu dobânda aferentă…! Se spune că investiţia în materia cenuşie este cea mai valoroasă investiţie pentru o ţară; principiu care se pare că la noi este perceput în sens greşit: investim în ceea ce nu ne trebuie şi ca urmare absolvenţii sunt educaţi să plece peste mări şi ţări…

Sperăm într-un dialog prin care participanţii să promoveze valori fundamentale, valori creştineşti, să vină cu soluţii şi rezultate prin care să contribuie la făurirea unei lumi funcţionale, cu cetăţeni activi cu potenţial real de a plătii taxe şi impozite statului român.

Trebuie să ne gândim foarte serios la eficienţa muncii noastre dacă munca noastră ar fi retribuită în funcţie de taxele şi impozitele plătite statului român de absolvenţii noştri, oare cât ar fi salariul bugetarilor…?

Închei parafrazând discursul politologului Sandra Pralong[7] aducându-l în contextul instrucţiei şi educaţiei: „Să fim practici… să ne organizăm să ne convingem unii pe alţii şi fiecare individual să-şi ia nişte angajamente pentru că împreună unii cu alţi şi fiecare individual să-şi ia nişte angajamente individuale apoi angajamente de grup pe care să le urmeze şi să se ţină prezente unul pe celălalt la îndeplinirea acestor angajamente. Şi am interzis să se vorbească despre ce trebuie să facă ceilalţi ci doar ce trebuie să facem noi, fiecare dintre noi pentru ce trebuie să facem ca să schimbăm România şi să facem din România o Ţară în care chiar merită să trăieşti. Cred că este în puterea noastră şi cred că este misiunea adevăraţilor dascăli vechi, noi şi viitori pentru a transforma România într-o ţară în care merită să trăieşti”.

[1] Parafrazând pe Delavrancea: „ plata datoriilor generaţiei noastre nu sunt ale noastre ci ale urmaşilor urmaşilor noştri”. Vom plătii noi dacă vom submina importanţa producţiei reale şi vom urma exemplul Greciei prin investiţii turistice nerealiste, ce vor transforma România într-un brand turistic falimentar şi atunci va trebui să plătim noi pentru că urmaşii noştri nu vor mai fi pe aici în acest spaţiu mioritic!

[2] Prin plătitori reali de taxe şi impozite mă refer la toate celelalte categorii de oameni activi, producători de bunuri, nebugetari, care îşi plătesc taxele şi impozitele din venituri care nu vin de la buget. Bugetarii ei în mod real returnează o parte din banii primiţi de la buget. La o primă abordare bugetarii sunt consumatori de bani, celelalte categorii sunt producători de bani. Bugetarii sunt producători de bani prin rolul lor esenţial în favorizarea sau sufocarea vieţii economice într-un anumit teritoriu.

[3] Vorbim despre nevoia de a vă ridica la un rol de elită şi să conduceţi anumite instituţii să luaţi iniţiative cum faceţi aici, de a crea lucruri nu să lucraţi ca nişte funcţionari dacă vreţi în nişte firme internaţionale… Cred că este şi o nevoie din partea voastră să vă ridicaţi la statusul de elită a României şi să jucaţi acest rol când veniţi în România prin a crea firme, să vă implicaţi în proiecte… (Andrei Caramitru, secvenţe din discursul la Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate, 2010 ).

[4] Procentul de studenţi care vor să se întoarcă în România este cel mai scăzut dintre toate ţările Europei de Est; cel mai scăzut; care nici nu consideră , nici nu vor, orice li s-ar oferi…!!!

De asemeni cei care vin vor ca imediat să aibă aceleaşi oportunităţi ca-n afară: stabilitatea muncii, să aibă foarte ridicate…(Andrei Caramitru, secvenţe din discursul la Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate, 2010 ).

[5] La o primă abordare bugetarii sunt consumatori de bani, celelalte categorii sunt producători direcţi de bani. Bugetarii sunt producători de bani prin rolul lor esenţial în favorizarea sau sufocarea vieţii economice într-un anumit teritoriu. Principalii răspunzători de criza unei societăţi moderne sunt bugetarii pentru că ei nu au avut capacitatea de a conduce comunitatea şi viaţa ei economică pe un drum bun, de a o gestiona eficient. Bugetarii sunt posesorii frâielor şi frânelor sistemului socio-economic al societăţii.

[6] Încercările de a reforma învăţământul românesc au neglijat adesea dezvoltarea economică a ţării ca producătoare de bunuri materiale. Au fost încercate, rapid şi cu transformări profunde, fel şi fel de modele dar au fost ignoraţi beneficiari din România, specificul lor, voinţa lor. Reforma probabil trebuia făcută cu paşi mici promovând competenţele cerute de dezvoltarea economică a ţării, iar competiţiile determinate de nevoile interne ale ţării.

[7] Discursul politologului Sandra Pralong de la Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate, 2010.

CASA CORPULUI DIDACTIC ALBA

Tel. 0258/826147, Fax. 0258/833101